Managementul financiar al întreprinderii

1. Din punct de vedere al perioadei la care se referă şi al complexităţii, deciziile financiare pot fi:

-decizii financiare  curente sau operative;

-decizii financiare strategice sau de perspectivă.

Deciziile financiare operative sunt legate de activitatea curentă a întreprinderii şi au un caracter iterativ, generat de continuitatea operaţiilor şi fenomenelor pe care le reglează.Asemenea decizii intră în componenţa cadrelor cu funcţii de răspundere (şef compartimentului financiar, de birou, economişti specialişti financiari).

Caracteristic deciziilor curente de natură financiară  le sunt condiţionate de spiritul de disciplină, de cunoaşterea legislaţiei financiare şi de respectarea acesteia. Acest tip de decizii au o sferă foarte largă, vizînd numeroase acţiuni cum ar fi: vărsarea la buget a unor impozite şi taxe, contractarea şi rambursarea creditelor pe termen scurt, prelevarea unei părţi din profit pentru formarea unor fonduri etc.

Deciziile financiare strategice sau de perspectivă privesc evoluţia viitoare a activităţii economico-financiare a întreprinderii şi vizează acţiuni de proporţii mai mari privind formarea şi sporirea capitalului social, investiţii etc.  Aceste decizii sunt mai reduse la număr, însă obiectivul fiecărei decizii strategice adoptate de agenţii economici poartă un caracter financiar, deoarece orice activitate are ca scop final acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii, asigurarea unei rentabilităţi şi eficienţe în continuă creştere, asigurarea lichidităţii şi evitarea riscului.

Fundamentarea deciziilor financiare strategice are la bază cercetarea amplă a unei multitudini de informaţii financiare similare din ţară şi străinătate, la care trebuie să aducă un număr mare de specialişti din toate compartimentele funcţionale ale întreprinderii. Aceste decizii intră în competenţa organelor de conducere ale întreprinderii.

2. Din punct de vedere al competenţei, deciziile pot fi:

-decizii din iniţiativă proprie;

-decizii prin aprobare.

Deciziile din iniţiativă proprie sunt luate de către conducătorii compartimentului financiar în cadrul competenţelor ce le sunt atribuite şi se aplică imediat ce au fost adoptate.

Deciziile prin aprobare      necesită  aprobarea forului ierarhic superior, a organelor financiare şi bancare sau a organelor puterii şi cele ale administraţiei de stat. La întreprinderile private şi la societăţile comerciale cu capital mixt este necesară aprobarea consiliului de administraţie şi a adunării generale a acţionarilor.

3. După sfera de acţiune, deciziile financiare pot fi grupate astfel:

- decizii financiare generale;

- decizii financiare departamentale şi locale;

- decizii financiare adoptate la nivelul unui agent economic.

Decizii financiare generale, căror sfera de finalizare se extinde la nivelul întregii economii naţionale. În această grupă sunt cuprinse decizii financiare adoptate de organele puterii şi cele ale administraţiei publice.

Decizii financiare departamentale şi locale a căror sfera de finalizare se extinde numai la nivel de ramură, subramură sau UAT.

Decizii financiare adoptate la nivelul unui agent economi care afectează numai formarea, utilizarea şi controlul fondurilor acestuia.

4. Din punct de vedere al naturii lor:

-decizii de finanţare;

-decizii de investiţii;

- decizii de autofinanţare;

-decizii de dividend.

După adoptarea deciziilor se trece la aplicarea acestora în economia întreprinderii, antrenînd compartimentele funcţionale implicate. Orice decizie financiară trebuie să influenţeze pozitiv derularea fenomenelor şi proceselor economice, respectiv situaţia economică şi finnaciară a întreprinderii.