Reglementarea pietei de capital

În 2007 a avut loc comasarea mai mult segmente a pieţei financiare nebancare – piaţa de capital, piaţa asigurărilor şi piaţa serviciilor de microfinanţare, şi a fost creat megaregulatorul – Comisia Naţională a Pieţei Financiare. În această direcţie a avut loc modificarea şi adaptarea Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi a Legii cu privire la societăţile pe acţiuni. Pentru dispariţia anumitor neajunsuri a legistlaţiei existente, precum şi pentru racordarea cadrului legistlativ la exigenţele Uniunii Europene, s-a purces la elaborarea unei noi legi – Legea cu privire la Piaţa de Capital, care urmează să între în vigoare în curând.

Cu părere de rău, toate eforturile reglementării de stat pe parcursul acestor două decenii nu au dat rezultate semnificative, piaţa de capital continuând să fie subdezvoltată. Potrivit raportului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, nivelul redus de dezvoltare a pieţei naţionale a valorilor mobiliare este determinat de următorii factori: lipsa emisiunilor publice şi a instrumentelor financiare lichide, absenţa investitorilor instituţionali, aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale performante, gradul redus de încredere privind investirea în instrumente financiare şi în dezvoltarea relaţiilor corporative.

2.2. Cadrul instituţional de asigurare a funcţionării pieţei de capital

După  cum am demonstrat în capitolul I, intervenția statului în reglementarea relațiilor pe piața de capital este una extrem de actuală atât pentru Republica Moldova, cât și pentru alte țări. Rolul decisiv în garantarea existenței unei piețe eficace îi aparține anume statului. Acesta trebuie să promoveze o politică activă în dezvoltarea stabilă a pieței de capital și să prevadă modalitățile de realizare a acesteia. Practic, din momentul apariției pieței financiare, statul intenționează să soluționeze două probleme concomitent: profitabilitatea pieţei şi menținerea ordinii.

          Pentru a-și menține stabilitatea, o piață financiară are nevoie de o autoritate a administrației publice, care să reglementeze și să supravegheze segmentul respectiv al economiei naționale. Organizarea autorităților de supraveghere diferă de la o țară la alta  în funcție de gradul de dezvoltare a pieței de capital și în funcție de legătura dintre piața bancară și cea de capital.

Modelul existent de reglementare și supraveghere a pieței financiare în Republica Moldova poate fi comparat cu cel aplicat în statele a căror piețe au atins un nivel înalt de dezvoltare, fiind format din trei segmente bine delimitate:

• actele legislative şi normative;
• comisia Națională a Pieței Financiare;
• organismele de autoreglementare.

La etapa actuală, autoritatea de supraveghere şi de control din domeniul pieţei financiare nebancare în Republica Moldova este Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care, conform articolului 1 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Fiananciare Nr. 192-XIV din 12 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova  nr.117-126BIS din 14.08.2007, este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, CNPF este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele stabilite de legislaţie.

CNPF este persoană juridică, cu bilanţ propriu, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa. Autoritatea CNPF se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Anual CNPF prezintă raportul asupra activităţii sale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, cu publicarea lui ulterioară.

Obiectivele de bază a Comisiei Naționale a Pieţei Financiare sunt:

- asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei  şi eficienţei sectorului financiar nebancar;

- prevenirea riscurilor sistemice  şi manipulării pe piaţa financiară nebancară;

- protejarea drepturilor participanţilor la piaţa financiară  nebancară. 

Autoritatea CNPF se extinde asupra participanţilor la piaţa financiară nebancară, care cuprind emitenţii de valori mobiliare, investitorii, asiguraţii, organizaţiile de autoreglementare pe piaţa valorilor mobiliare, Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, membrii asociaţiilor de economii şi împrumut, clienţii organizaţiilor de microfinanţare şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară. ⁶

Comisia Naţională este condusă de Consiliul de administraţie. Acesta este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv preşedintele şi doi vicepreşedinţi ai Consiliului de administraţie, care sînt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinţi ai Comisiei Naţionale.⁷ Membrii Consiliului de administraţie sunt desemnaţi de Parlament pentru un mandat de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.⁸

În procesul exercitării atribuţiilor sale, CNPF conlucrează cu autorităţile publice (Guvernul, Banca Naţională a Moldovei, ministerele etc.) în vederea realizării obiectivelor sale  şi asigurării protecţiei drepturilor investitorilor şi ale publicului larg.

În scopul realizării obiectivelor sale pe piaţa de capital, Comisia Naţională are următoarele atribuţii : 

1. elaborează strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare şi exercită prerogativele legale privind reglementarea şi supravegherea pieţei financiare nebancare prin adoptarea de decizii ;
2. acordă, retrage, suspendă şi reperfectează licenţe  şi autorizaţii participanţilor profesionişti;
3. acordă asociaţiilor participanţilor profesionişti statut de organizaţie de autoreglementare, precum şi deleagă acestora diferite împuterniciri; 
4. stabileşte cerinţe faţă de operaţiunile cu valori mobiliare şi activitatea participanţilor profesionişti, inclusiv cerinţe faţă de mărimea capitalului propriu, şi normele de prudenţă financiară; 
5. monitorizează situaţia financiară a participanţilor profesionişti, precum şi efectuează controale asupra activităţii acestora ;
6. stabileşte cerinţe faţă de acţionarii semnificativi, persoanele cu funcţie de răspundere precum şi cerinţele şi modul de atestare a specialiştilor participanţilor profesionişti; 
7. stabileşte modul de ţinere a registrelor interne ale participanţilor profesionişti, precum şi regulile de întocmire  şi prezentare a dărilor de seamă specializate ale participanţilor profesionişti, ale emitenţilor  şi organizaţiilor de autoreglementare; 
8. întreţine reţeaua informaţională, necesară supravegherii participanţilor profesionişti, precum  şi baza informaţională publică privind emitenţii, titularii de licenţă şi funcţionarea pieţei financiare nebancare;
9. stabileşte modul de înregistrare, înregistrează ofertele publice  şi cele de tender referitoare la valorile mobiliare, precum şi rezultatele realizării acestora; 
10. stabileşte modul de plasare şi de circulaţie a valorilor mobiliare străine pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova; 
11. ţine Registrul de stat al valorilor mobiliare, registrul participanţilor profesionişti, registrul licenţelor eliberate  şi al atestatelor de calificare ale specialiştilor participanţilor profesionişti;
12. exercită, în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei pe piaţa financiară nebancară; 
13. înregistrează emisiunile de valori mobiliare ale emitenţilor din Republica Moldova şi eliberează emitenţilor permise pentru circulaţia valorilor mobiliare în afara ţării; 
14. publică preţurile valorilor mobiliare care circulă în afara bursei de valori, determină publicaţiile periodice în care participanţii profesionişti  şi emitenţii de valori mobiliare sînt obligaţi să publice informaţia ce urmează a fi dezvăluită în conformitate cu legislaţia;⁹ 

În scopul asigurării unei funcţionări normale a pieţei de capital Comisia Naţională are următoarele drepturi:

1. să suspende emisiunea valorilor mobiliare sau să anuleze emisiunea corespunzătoare a valorilor mobiliare;
2. să aplice, în modul prevăzut de legislaţie, restricţii în activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară; 
3. să expedieze participanţilor la piaţa financiară nebancară prescripţii spre executare obligatorie;
4. să ceară şi să examineze, dările de seamă asupra  activităţii participanţilor la piaţa financiară nebancară; 
5. să suspende amplasarea valorilor mobiliare şi circulaţia lor la bursa de valori şi pe piaţa extrabursieră, clearingul şi decontările la tranzacţii în cazurile prevăzute de legistlaţie; 
6. să sisteze orice activitate care contravine legislaţiei sau nu este prevăzută de legislaţie; 
7. să aplice sancţiuni legale faţă de persoanele fizice participanţi la piaţa financiară nebancară în cazul încălcării legislaţiei; 
8. să examineze cauzele contravenţionale în domeniul pieţei financiare nebancare;
9. să intenteze, în instanţa de judecată, acţiuni privind invaliditatea tranzacţiilor cu valori mobiliare; 
10. să monitorizeze circulaţia valorilor mobiliare în ţară; 
11. să califice acţiunile participanţilor la piaţa valorilor mobiliare ca manipulări pe piaţa valorilor mobiliare, conform legislaţiei privind valorile mobiliare;   
12. să exercite alte drepturi ce rezultă din legislaţia ce reglementează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, din prezenta lege şi din alte acte legislative.¹⁰

Astfel, Comisia Naţională a Pieţei Financiare are la dispoziţii o multitudine de drepturi şi atribuţii care îi permit să efectueze o supraveghere riguroasă a emitenţilor, investitorilor şi participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare pentru a asigura dezvoltarea pieţei de capital în condiţii de transparenţă şi egalitate, precum şi pentru a crea o platformă atractivă pentru investitorii străini.

În afară de stat procesul de reglementare a pieţei de capital este realizat de către organizaţiile de autoreglementare. Organizaţiile de autoreglementare  sunt persoane juridice non guvernamentale şi necomerciale formate de participanţii profesionişti la piaţa de capital, care au ca scop crearea condiţiilor de funcţionare a activităţii profesionale, respectarea standardelor eticii profesionale, apărarea intereselor investitorilor, precum şi elaborarea şi punerea în funcţiune a unor reguli cu privire la desfăşurarea tranzacţiilor, ce ar asigura o activitate efectivă pe piaţa de capital.

Potrivit  Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, statutul de organizaţie de autoreglementare în Republica Moldova o are Bursa de Valori a Moldovei şi Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare.

Conform Hotărârii cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei, Bursa este societate pe acţiuni ce desfăşoară activitate bursieră pe piaţa valorilor mobiliare în conformitate cu prevederile legistlaţiei, statutului Bursei şi acestor reguli.

Bursa de valori se creează şi funcţionează în formă  de societate pe acţiuni cu capital social de cel puţin 500 mii de lei.

Organele de conducere ale bursei de valori sunt :

1. adunarea generală a acţionarilor bursei;
2. consiliul bursei;
3. organul executiv;
4. comisia de cenzori.¹¹

    În listingul BVM sunt incluse mai puţin de 20 de societăţi pe acţiuni, iar circa 1000 sunt înregistrate la bursă pentru efectuarea tranzacţiilor. La Bursă funcţionează sistemul electronic de tranzacţionare, care în prezent se utilizează numai pentru tranzacţiile cu  acţiuni. În  perspectivă, acest sistem urmează a fi utilizat şi pentru tranzacţionarea altor hârtii de valoare (VMS, obligaţiuni, derivate etc.).

Bursa de valori elaborează regulile bursiere, conform cărora se desfăşoară toate tranzacţiile bursiere, printre care se enumeră:

1. condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi de suspendare a calităţii de membru al bursei;
2. condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a valorilor mobiliare la tranzacţionare;
3. condiţiile, procedurile de tranzacţionare, precum şi obligaţiile membrilor bursei şi emitenţilor admişi la tranzacţionare;
4. limitarea oscilaţiei preţurilor valorilor mobiliare;
5. procedurile privind modul de determinare a preţurilor şi a cotaţiilor;
6. tipurile de tranzacţii şi ordinele de bursă;
7. modul de dezvăluire a informării publicului larg;
8. sistemul de clearing şi decontare a tranzacţiilor;
9. modul de utilizare a mijloacelor fondului de garanţie.¹²

Din atribuţiile enumerate mai sus, este evident faptul că, deşi Bursa de Valori a Moldovei este supusă ierarhic Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, ea îndeplineşte un rol major în reglementare pieţei de capital prin  deţinerea mecanismelor necesare supravegherii desfăşurării tranzacţiilor, şi, ca rezultat, supravegherii activităţii de pe piaţa de capital în general.

O altă organizaţie  ce deţine licenţa de organizaţie de autoreglementare este Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare a Moldovei. Conform articolului 3 din Legea cu privire la piața valorilor mobiliare nr.199-XIV din 18.11.98, DNVM este un  participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care prestează servicii de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare, de clearing şi decontare a tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră.

Depozitarul central elaborează şi aprobă regulile şi procedurile de organizare şi desfăşurare a activităţii sale, care se supun aprobării şi de către Comisia Naţională şi intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În cazul modificării legislaţiei ce reglementează activitatea de depozitare în partea ce ţine de evidenţa drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare, de efectuarea operaţiunilor de clearing sau decontare, depozitarul central va modifica regulile şi procedurile de organizare şi desfăşurare a activităţii sale. Pentru a reduce riscul la decontări în cadrul tranzacţiilor bursiere efectuate de către participanţii depozitarului, DNVM formează fondul de risc al participanţilor şi îl administrează. Participanţii depozitarului central vor achita cotizaţii în fondul de risc al participanţilor în modul şi în condiţiile stabilite de regulile depozitarului central.¹³

În condiţiile aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, proceselor integraţioniste a economiei naţionale şi necesitatea dezvoltării pieţei de capital la nivelul statelor cu economii de piaţă puternice, Republica Moldova, în persoana Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, colaborează cu autorităţile de supraveghere a sectorului financiar de peste hotarele ţării, precum şi cu organizaţiile internaţionale de profil.   

Schimbul continuu de cunoştinţe şi experienţă cu partenerii externi are scopul de a facilita procesului de racordare a cadrului legislativ şi instituţional în domeniul pieţei financiare din Republica Moldova la cerinţele Uniunii Europene.

Dintre acordurile de colaborare cu alte state putem menţiona: 

1. Memorandum de înţelegere privind cooperarea tehnică între Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova şi Commissione Nazionale per le Societа e la Borsa din Republica Italia, semnat pe data de 14 noiembrie 2005, la Roma, Italia.
2. Memorandumul de colaborare între Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România, încheiat la 25 septembrie 2003.
3. Memorandumul de colaborare încheiat între Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare a Republicii Moldova şi Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare şi Bursei de Valori a Ucrainei.

 De asemnea, pentru viitorul pieţei de capital autohtone, este indispensabilă cooperarea cu organizaţiile internaţionale de profil şi obţinerea calităţii de membru al acestora . Astfel, CNPF a aderat la următoarele organizaţii internaţioanle de profil: 

1. Institutul Francofon de Reglementare Financiară, din 12.09.2006, Bucureşti, România.
2. Grupul Consultativ de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital,din 10 aprilie 2007, Mumbai, India.
3. Consiliul Preşedinţilor instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a statelor membre CSI , din 2002

În prezent, este iniţiată procedura de aderare la IOSCO – Organizaţia Internaţională a Comisiilor Valorilor Mobiliare.

         Organizaţia Internaţională a Comisiilor Valorilor Mobiliare (IOSCO) promovează cooperarea, asistenţa reciprocă, schimbul de informaţii şi dezvoltarea standardelor pentru a îmbunătăţi reglementarea pieţelor valorilor mobiliare. Mai mult ca atât, este cea mai importantă organizaţie pentru cooperare internaţională în domeniul reglementării pieţelor valorilor mobiliare. 

           2.3. Cadrul legistlativ de asigurare a funcţionării pieţei de capital

În condiţiile intensificării tranzacţionării valorilor mobiliare şi a sporirii nivelului de dezvoltare profesională a participanţilor, apare necesitatea nu numai a constituirii unui sistem instutiţional calitativ, dar şi a perfecţionării cadrului juridic existent şi racordării legistlaţiei la cerinţele pieţei internaţionale. În această ordine de idei, în continuare vom efectua o analiză detaliată a cadrul legislativ din Republica Moldova la etapa actuală, precum şi influenţa sa considerabilă în procesul de constituire şi dezvoltare a pieţei de capital din Republica Moldova.

Reglementarea pieţei de capital autohtonă are loc la diferite niveluri de reglementare. Astfel reglementarea pieţei este efectuată la nivel de Coduri şi Legi, la nivel de Hotărâri de Guvern, Hotărâri ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a altor organe de stat, precum şi acte ale organizaţiilor de autoreglementare.

Arealul de aplicare a legistlaţiei din domeniul pieţei de capital din Republica Moldova poate fi clasificată conform mai multor criterii:

          Actele legistlative şi normative ce stau la baza reglementării pieţei de capital sunt publicate pe site-ul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi a altor organe de stat, urmărindu-se o transparenţă maximă a procesului de supraveghere şi control a pieţei de capital, precum şi o informare mai bună a populaţiei în acest domeniu. Acestea sunt:

• Codul Civil, din 03.06.2002. Publicat în Monitorul Oficial Nr. 82-86 din 22.06.2002.
• Legea cu privire la Comisia Naţională a Pieţei Financiare nr.192-XIV din 12.11.98 . În Monitorul Oficial al R.Moldova  nr.117-126BIS din 14.08.2007, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22-23/91 din 04.03.1999.;
• Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV  din  18.11.98;
• Legea cu privire societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII  din  02.04.97 ;
• Legea cu privire la Fondurile de Investiţii nr. 1204-XIII din 05.06.97
• Regulile Bursei de Valori a Moldovei;
• Regulile Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare;
• Ghidul privind identificarea persoanelor expuse politic;
• Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară a informaţiei privind acordarea serviciilor nr. 8/6  din  26.02.2010;
• Hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară nr. 49/14 din 21.10.2011  ;
• Ordin privind raportarea activităţilor sau tranzacţiilor care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 117 din 20.11.2007 ;
• Ordin privind aprobarea Ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 118 din 20.11.2007 ;
• Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;
• Codul de guvernare corporativă ;
• Regulamentul cu privire la activitatea de brokeraj şi de dealer pe piaţa valorilor mobiliare nr.48/7 din 17.12.2002 ;
• Instrucţiune cu privire la oferta publică a valorilor mobiliare pe piaţa secundară nr. 31/10 din 18.12.2003;
• Regulamentul cu privire la activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele nr. 36/9  din  27.12.2001 ;
• Regulamentul privind organizarea şi efectuarea tranzacţiilor cu pachetele unice de valori mobiliare nr. 31/10 din 18.12.2003 ;
• Regulamentul privind modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea pe piaţa valorilor mobiliare nr. 53/12  din  31.10.2008 ;
• Regulamentul cu privire la modul de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative de către registrator şi deţinătorul nominal nr. 15/1  din  16.03.2007;
• Hotărîre cu privire la Cerinţele faţă de software pentru ţinerea  registrului clienţilor deţinătorului nominal nr.68/1  din  03.10.97;
• Instrucţiune privind etapele reorganizării societăţii pe acţiuni nr.43/9  din  03.08.2006 ;
• Instrucţiunea privind modul de înregistrare de stat a valorilor mobiliare nr. 9/9  din  01.03.2012;
• Regulament cu privire la emisiunea obligaţiunilor emise de către autorităţile administraţiei publice locale nr. 13/3  din  07.04.2011  .